Introducere – Secțiunea 07
Dacă înainte de 1994 nu s-a pronunțat prea mult conceptul de Noua Ordine Mondială, astăzi auzim mai des despre necesitatea ei, în special la conferințele Forumului Economic Mondial. Klaus Shwab, în discursul său de la World Government Summit (2022) din Dubai, a subliniat necesitatea unui guvern mondial, indiferent de motivele sale (de exemplu, schimbările climatice, Covid 19, perturbările economice etc.) Joe Biden în relația cu criza ucraineană a menționat schimbarea către o nouă ordine mondială.
Yuval Noah Harari, vorbește la diferite conferințe despre necesitatea unei noi ordini mondiale care să aducă cauze diferite (de exemplu, războiul din Ucraina, războiul dintre Israel și Hamas etc.). Așa cum am spus: ceea ce face interesant este că, dacă în 1994, când Serge Monast a vorbit despre Blue-Beam și Noua Ordine Mondială, a spune așa ceva este conspirațional, astăzi, din ce în ce mai mult, multe personalități publice vorbesc despre necesitatea unei noi ordini la nivel global. Oare n-o fi asta o pregătire a minții noastre pentru ceea ce urmează?! Mai întâi trebuie să fim pregătiți pentru a nu fi împotriva unei schimbări majore. Vom vorbi mai multe despre asta în capitolele următoare.
Cel mai recent caz care a trecut din conspirațional în realitate este ce se discuta în secret și era negat de persoane publice: o posibilă pandemie globală. Această discuție, care era considerată conspiraționistă, în foarte scurt timp a devenit o realitate: Covid-19. Și ceea ce este interesant, chiar în timpul pandemiei, când oamenii purtau masca fără un efect categoric de neimprăștiere a virusului, cei ce știau acest lucru continuau să susțină că e necesar să se poarte mască. Deobicei în jurul subiectelor considerate conspiraționiste există discuții lungi și controversate. Chiar și acum, sunt numite conspiraționiste descrierile efectelor plandemiei Covid-19: pentru asta e bine să vizionați „Plandemic Trilogy” (2020 – 2023), trei filme documentare care prezintă interesante variante despre adevăratele interese din spatele acestei pandemii globale. Sfetcu (2020) în articolul „Pandemia COVID-19 - Abordări filosofice” prezintă un unghi deosebit asupra cestei plandemii.
La fel și cu existența extratereștrilor: totul a fost o conspirație până când David Grusch, fost ofițer de recunoaștere națională reprezentant al grupului operativ pentru fenomene anormale neidentificate de la U.S. Department of Defense, a prezentat sub jurământ în fața Congresului USA la data de 26 iulie 2023, dovezi confirmând existența extratereștilor și a faptului că anumite departamente de stat sau militare în USA dețin tehnologie extraterestră.
Dacă veți căuta pe internet – mai mult ca sigur acum când vorbesc de așa ceva – veți putea găsi mai multe teorii conspiraționiste care s-au dovedit a nu fi teorii conspiraționiste ci fapte reale (e.g., Operation Mockingbird, Watergate, Prohibition Poisonings, The Iran-Contra Affair, Cointelpro, The Lavon Affair, Operation Ajax, Operation Gladio, The Tuskegee Syphilis Experiment, etc). Existența a multor conspirații dovedite ca fapte reale mă fac să-mi întăresc scepticismul când mi se spune că o teorie este o teorie conspirațională; mă provoacă să cercetez cât de mult pot ca să mă conving de realitate: este sau nu este o teorie conspirațională? Dacă nu găsesc nimic, decât teoria, atunci accept că este conspirațională.
Ce rază de acoperire are infoconfuzia?
Infoconfuzia există în toate domeniile de cunoaștere și activitate; dominant se află în istorie și politică. În următoarele capitole vom analiza infoconfuzia existentă în porțiunile esențiale din: istorie, psihologie, politică, filosofie, sociologie, cultură și fizică. Consider că ce am planificat până la această oră este fundamental să vă ajute la formarea lentilelor necesare de a vedea realitatea umană - sau mai corect spus: realitatea naturală – în formele ei: intelectuală și comportamentală. Anularea infoconfuziei începe de la conștientizarea ei. Cunoscând posibilitatea existenței ei, dă naștere unei realizări (awarness) care va reduce „raza de acoperire” a confuziei informaționale. Ceea ce construim și dezvoltăm educațional, social, economic și tehnologic depinde de claritatea înțelegerii și apărării valorilor umane la nivel individual, indiferent de vârstă, educație și apartenențe sociale, economice, politice, sexuale, religioase, rasiale, etc. Acest lucru începe odată cu dezvoltarea scepticismului educat în mijlocul familiei mici (părinți-copii) și a celei mari (adăugând bunici, unchi, mătuși, veri și verisoare). Apoi școala – care devine familiară prin relațiile leagate între elevi-elevi și elevi-educatori – este un izvor, de multe ori inconștient, de infoconfuzie. După terminarea școlii (indiferent de durată) vom începe să aplicăm ce am învățat în acest timp de dezvoltare socio-informațională. Infoconfuzia preluată inconștient o aplicăm, uneori accentuând-o, de cele mai multe ori obținând insuccese. O accentuăm atunci când colaborăm cu cei care au acceași infoconfuzie. Insuccesele apar când întâlnim pe cei care au informații diferite despre aceleași categorii (informații și credințe mult mai apropae de ceea ce este natural).
Infoconfuzia nu este promovată doar de dorința de a avea un câștig prin pierderea făcută altora, dar și de dorința de a epata (de a impresiona despre valori false pentru a creea o impresie de erudiție). Foarte des întâlnit în cultura românească este vorbirea emancipată, sau elevată. Această vorbire, de foarte multe ori, cade ușor în ridiculul parisologiei. De obicei, cel ce folosește parisologia, dorește să obțină o impresie bună, exploatând emoțional victimele pentru diferite interese meschine, sau pur-și-simplu pentru proasta aplicată mândrie personală.
Confuzia informației (sau infoconfuzia) nu se întâmplă doar pentru că cineva vrea să câștige în timp ce alții pierd, ci și din dorința de a părea important și de a impresiona pe ceilalți folosind astfel informații false sau neclare. În cultura românească, oamenii vorbesc uneori într-un mod exagerat, folosind cuvinte mari care nu au sens clar doar ca să pară mai educați. De multe ori, cei care vorbesc așa vor să lase o impresie bună și să profite de emoțiile altora pentru a obține ceva, sau doar ca să-și hrănească mândria personală într-un mod nepotrivit
Definițtie 1.3 - Parisologia
Deși nu este un cuvânt des folosit, parisologia – cu etimologie din cuvântul francez parisologie - definește utilizarea cuvintelor echivoce sau ambigue. Atrag atenția să nu faceți confuzie cu alt cuvânt asemănător: parisianism.
Parisianismul este modul în care se comportă locuitorul Parisului. Am putea spune pentru București: bucureștismul, sau pentru Cluj: clujismul, sau pentru Onești: oneștismul, pentru Portland: portlandismul, pentru New-York: newyorkismul, s.a.m.d. Unde parisologia este vorbirea pe care o au mulți politicieni și jurnaliști români și internaționali. În România acest lucru se întâmplă mult mai frecvent de la președinția lui Băsescu în prezent (Martin-Russu, 2022). Același sistem de vorbire (în care nu se dezvoltă un verb, amintit sub formă de subiect- pe care îl putem numi parisologie este folosit și de actuala guvernare condusă de Biden, în United States (nu cred că mai e nevoie de referință pentru susținerea afirmației; întreaga planetă știe acest lucru).
De multe ori este greu să fie detectate infoconfuziile în acest gen de vorbire. L-am rugat pe asistentul meu astfel: „ Te rog, creează un discurs de alegere la poziția de președinte folosind cuvinte ambigue, echivoce, și de laudă exagerată la valorile personale ale candidatului, scoțând în evidență valoarea istorică a partidului socialist democrat totul cu influență tip Scrisoarea Pierdută de Caragiale.” Recunosc că eram curios să văd și dacă poate pune la un loc cuvinte fără sensuri clare care să aibă o noimă de suprafață.
ChatGPT 3.5:
Dragi alegători, stimați concetățeni,
În această zi strălucitoare, marcând o nouă epocă în istoria noastră, mă aflu în fața voastră umilit și înălțat, gata să îmbrățișez destinul ce ne-a fost hărăzit. Este un moment de reflecție profundă asupra drumului pe care l-am parcurs împreună și a viitorului ce ne așteaptă, sub înaltul patronaj al valorilor noastre nestrămutate.
În persoana mea, veți găsi nu doar un simplu candidat, ci un adevărat exponent al valorilor istorice, un bastion al demnității și al progresului. O ființă care nu se ferește de greutăți, ci le întâmpină cu brațele deschise, pregătită să sculpteze destinul acestei națiuni cu meșteșugul doar al celor aleși.
Vorbim adesea de valorile partidului nostru, acest titanic al democrației socialiste, cu rădăcini adânc înfipte în solul fertil al istoriei. Ce sunt aceste valori, vă întrebați? Ah, ele sunt farul ce ne ghidează în noapte, steaua polară a aspirațiilor noastre cele mai nobile. Ne-am înălțat din huma societății, purtând stindardul egalității, al justiției, iar acum, mai mult ca oricând, al prosperității pentru fiecare ... (ChatGPT 3.5, 15 March 2024) - (va urma).