PREFAȚĂ

În mâinile voastre se odihnește o carte ce respiră – o poveste care curge lin, dar adânc, ca un râu ce-și croiește drumul prin stâncă.

Povestea Mariei și a lui Silviu Forton este emoționantă, plină de suspans; sunt 50 de ani de iubire trăită sub cerul larg al harului.

Autoarea acestui volum, Speranța Doina Cătană, reușește să o surprindă într-o țesătură de cuvinte care împletește experiențe emoționante, atât din perioada comunistă, cât și din perioada matură a cuplului. Nu e doar o biografie, e mai mult: e un psalm șoptit, o simfonie armonioasă, o lumină care se strecoară prin crăpăturile timpului.

Cartea are trei părți care se deschid înaintea noastră, ca niște ferestre, și ne descriu traseul unei familii care a parcurs momente tulburătoare, răsturnări neașteptate de situații, dar și victorii de neuitat. Vă invit să vă așezați confortabil, să vă luați o cană cu ceai și să savurați cu inima deschisă această poveste.

Prima parte e ca o grădină din zorii vieții, răsădită pe malurile Begăi, în Timișoara – un oraș cu parfum de trandafiri și tei, cu ecouri de imperii trecute. Aici îl întâlnim pe Silviu, un băiat înzestrat ale cărui degete curgeau pe clapele acordeonului. Bunicul lui i l-a dăruit pentru că a văzut în el mai mult decât un copil talentat – a văzut potențialul unui slujitor al lui Hristos, care va avea impact prin talentul și slujirea lui asupra multor generații.

E povestea unui tânăr care a învățat să cânte nu doar note, ci armonie și credință, să inspire și să strângă în jurul lui tineri, pe sub privirile Securității, în strânsoarea comunismului. Aici se naște și dragostea pentru Maria – o nuntă surprinzătoare, un legământ pecetluit în grabă, dar trainic ca piatra. Sunt zile de sărăcie și minuni, de biciclete pe drumuri prăfuite și rugăciuni fierbinți care cereau ploaia. E pământul unde rădăcinile lor s-au înfipt adânc, udate de lacrimi și cer.

Apoi, a doua parte ne poartă peste Ocean, spre diaspora – un exod cu gust de speranță și necunoscut. E drumul din lagărul italian spre Los Angeles, unde Silviu, cu mâinile lui mari și harnice a lucrat mult, a format orchestre și a crescut atâția tineri în slujire, cu talent, dedicare, cu partituri scrise de mână. Maria, delicată ca o floare de primăvară, i-a stat alături, ancorându-l în liniștea ei. Au construit nu doar o casă, ci o punte între generații – autobuzul orchestrei a rulat pe șoselele Americii, ca să îi poarte pe tineri spre închinare și comuniune. Sunt ani de muncă grea, mii de ore de repetiții și mii de kilometri cu autobuzul orchestrei, atâtea amintiri prețioase cu acești copii și tineri în excursii la ocean și grătare sub cerul liber, unde sarmalele fierbinți le aminteau gustul de acasă. Prin văile plângerii, lumina le-a fost ghid, iar credința – busola.

Și iată, a treia parte – un cor de voci care răsună, ca o litanie a recunoștinței. Copiii lor, Laurențiu, Laura, Daniel, Matthew, Mark, își spun amintirile prețioase pe care le-au adunat în toți acești ani alături de părinții lor. În această parte se vor alătura și vocile prietenilor cu care au împărtășit atâtea; într-o perioadă cu atâtea restricții, au reușit să meargă în misiune, să cânte, să împânzească țara cu credința și entuziasmul lor. Poveștile de viață te emoționează, te țin cu sufletul la gură, împreună pictează un portret al unei familii care a cunoscut harul și generozitatea lui Dumnezeu pe care le-au dat cu mână largă mai departe. Silviu, bărbatul plin de entuziasm și bucurie care umplea biserica cu acordurile muzicale și cu dulciuri pentru copii, trimise peste ocean și Maria, femeia blândă, cu suflet de catifea, dar rezistentă în fața suferinței, sunt celebrați aici. E povestea unei moșteniri care nu se măsoară în ani, ci în inimi atinse – de la repetițiile cu copii, la excursiile cu seniori, de la clătitele de dimineață, la darurile pentru fetele din Moldova. E un testament al unei vieți trăite pentru alții, sub privirea Celui care le-a dirijat fiecare pas.

Silviu și Maria nu sunt doar un cuplu – sunt o melodie care ne cheamă să ascultăm ritmul credinței în propriile noastre zile. Această carte, dragilor, e o invitație să ne oprim, să privim cerul și să ne lăsăm purtați de Dirijorul care transformă haosul în armonie. E un dar, o fărâmă de veșnicie prinsă între coperte, care ne șoptește că o viață trăită „în ritmul credinței” e o moștenire ce nu se stinge, ci cântă mai departe, peste generații. 

Cu inima plină de recunoștință pentru o moștenire a credinței atât de frumoasă și valoroasă.
                                                                    
                                                                                                                      Cristina Olariu - director RVE Timisoara

CUVÂNT ÎNAINTE

Cartea În ritmul credinței se deschide cititorilor ca un album omagial al unei familii, ce și-a închinat trăirea spre slava Domnului, familia Forton. Pentru că în 2025 împlinesc 50 de ani de căsnicie, sărbătorind celebra formulă „nunta de aur”, Silviu ne-a istorisit o serie de întâmplări care i-au marcat viața de credință. Concluzia lui a fost că numai cu Dumnezeu se poate ajunge la izbândă în fața atâtor obstacole ridicate oamenilor ce vor să Îl slujească pe Mântuitorul Isus Hristos.

Povestirile lui ni s-au dezvăluit atât de relevante pentru o mărturisire de credință, încât, împreună cu soția mea, Speranța Doina Cătană am ajuns la concluzia că acestea ar trebui imortalizate prin scrierea unei cărți. Și iată cum a apărut cartea intitulată sugestiv, într-o consonantă sintagmă a slujirii specifice familiei Forton, ÎN RITMUL CREDINȚEI.

Narațiunea ne aduce în prim plan un personaj real, care și-a desenat traiectoria vieții bazându-se pe actul slujirii cu devotament nestăvilit a Domnului. Nu părinții i-au hotărât această dimensiune spirituală, nici profesorii care l-au educat spre o formare tehnică și artistică în același timp. Ceea ce și-a pus amprenta asupra întregii activități a lui Silviu Forton a fost viața de biserică, în care L-a cunoscut pe Stăpânul Creator al tuturor celor văzute și nevăzute. Lui a învățat să I se dedice cu totul.

Învățătura aceasta a fost temelia existenței sale și pe ea s-a construit. Călătoria vieții împreună a lui Silviu și Maria Forton, din momentul întemeierii căminului lor până încă în ziua de azi, pare o aventură în care se descoperă comori și experiențe de neuitat. Toată viața lor a fost un șir nesfârșit de note, pași înainte, provocări și binecuvântări. Se evidențiază în scrierea de față ospitalitatea plină de solicitudine a acestei familii. Atitudinea plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie sinceră și amabilitatea pe care cei din jur o simțeau vibrând în personalitatea lor a făcut din ei o familie râvnită, un mediu dorit de mulți tineri credincioși. În casa lor, mereu s-au găsit un acordeon, o chitară și o masă pentru oricine avea nevoie de o bucată de pâine sau de un sfat. Autoarea cărții, și ea muziciană, subliniază aspectul pragmatic al personalității ce a făcut din Silviu Forton un reper al vremurilor lui.

Construcția epică fiind repartizată pe capitole tematice autentifică etape cronologice ale devenirii unei familii a cărei influență creștea cu fiecare eveniment. Amplificarea narativă pe care o vom descoperi pe paginile acestei cărți, aduce în prim-plan momentele intime, în care dialogurile accentuează personalitățile lui Silviu și Maria, creând o imagine vie a aventurii lor neobișnuite. Stilul oral al descrierilor adaugă o notă personală și dinamică textului, evidențiind caracterul lui Silviu, dar și al Mariei, oameni dedicați, demonstrând profunzime spirituală.

Și astfel, cititorul poate constata că muzica lui Silviu a continuat, printre desene tehnice, hărți, picturi, tricotat sau reparații de mașini și nu mai puțin, șoferit. În același timp își construiește propriul cămin, cu o soție mult iubită și deosebit de delicată, prin care Domnul i-a dat cei cinci copii, care le‑au umplut căminul. Toate contribuie la crearea unei atmosfere mai vii și la conectarea cititorului cu personajul principal și mediul său. Dumnezeu care a purtat de grijă familiei Forton în orice împrejurare, a deschis pentru ei porțile lumii, purtându-i către dimensiuni necunoscute de ei, dar arătând că este în fiecare moment de partea lor. Și Silviu nu uită acest lucru ci, în fiecare loc în care Îl așază Domnul, indiferent de munca depusă pentru traiul zilnic, el începe o nouă lucrare spirituală, o nouă orchestră, într-o nouă biserică, și cu prieteni noi. Și, cu fiecare notă, fiecare repetiție, și-a întărit credința că Dumnezeu îi conduce pașii.

Cartea este scrisă despre minunile pe care Dumnezeu le face în viața familiei Forton, întărindu-le nădejdea în mijlocul credincioșilor care-L iubesc pe Domnul. Un lanț puternic de minuni petrecute în viața lor le consolidează credința. Apoi, descrierea activităților din interiorul, dar și din afara bisericilor evidențiază relațiile dintre Silviu și cei din jurul său și redau emoțiile familiei Forton în această tranziție importantă, sub purtarea de grijă a Domnului. Aceleași scene subliniază și rolul său de tată, mentor și lider spiritual, consolidând imaginea sa de „profesionist șofer și muzician”.

Autoarea subliniază meritul lui Dumnezeu în construire și redarea întregii povestiri, pentru că Silviu și Maria recunosc cu fiecare prilej că doar harul și îndurarea Domnului i-a izbăvit pe tot parcursul vieții.

Prof. Gheorghe Cătană