Recomand citirea prezentului material ca și o continuare al articolului publicat în luna august 2025 (Semne ale vremurilor: „Soluția” a două state). În această ediție scot în relief dovezi din Sfintele Scripturi referitor la pământul făgăduit de Creator poporului Israel și care este semnificația acestui teritoriu în vremurile din urmă.
Reiau două texte, la subiect: în zilele acelea şi în vremurile acelea, când voi aduce înapoi pe prinşii de război ai lui Iuda şi ai Ierusalimului, voi strânge pe toate neamurile şi le voi coborî în valea lui Iosafat. Acolo, Mă voi judeca cu ele pentru poporul Meu, pentru Israel, moştenirea Mea, pe care l-au risipit printre neamuri, împărţind între ele ţara Mea. (Ioel 3:1,2)
“Așa vorbește Domnul oștirilor: “Cetățile Mele vor avea iarăși belșug de bunătăți, Domnul va mângâia iarăși Sionul, va alege iarăși Ierusalimul.” (Zaharia 1:17; 2:12; 3:2)
Uneori, se scriu și se fac declarații antisioniste fără a înțelege ce este sionismul sau antisionismul. Unele materiale concluzionează că a te opune sionismului, adică antisionismul este același lucru cu a te opune politicii guvernului israelian.
Sionul din vechime
HAW Theological Wordbook of the Old Testament menționează cuvântul „sion” ca fiind de rădăcină arabă și înseamnă a proteja sau a apăra, ceea ce i s-a dat cuvântului „Sion” sensul de fortăreață, în ideea de a fi „ridicat” ca un „monument”: „Mare este Domnul și preavrednic de laudă în cetatea Dumnezeului nostru, muntele Lui cel sfânt. Frumos în înălțimea Lui, bucuria întregului pământ, ca înălțimile Țafonului este Muntele Sionului, cetatea Marelui Împărat. Dumnezeu este în cetățile ei; El i-a fost o fortăreață.” (Psalmul 48:1-3). Mergând mai adânc în Scripturi, cuvântul Sion își extinde domeniul de aplicare și capătă un sens spiritual suplimentar.
Deși astăzi locația Muntelui Sion se referă la un deal din partea de sud a Cartierului Armenesc al Ierusalimului, vechiul Munte Sion, iebusit, cuprindea întregul Ierusalim, inclusiv Muntele Templului (Muntele Moria) și Muntele Măslinilor.
Pe această întindere deluroasă de pământ sacru, Scriptura prezintă o bogată moștenire a lucrării răscumpărătoare a Domnului Dumnezeu chiar înainte ca numele Sion să apară.
Avraam a ascultat de porunca Domnului, pe Muntele Sion (Moria) și-a legat singurul fiu și s-a pregătit să-l sacrifice, având credința că “Dumnezeu însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” (Geneza 22:8).
Pe Muntele Sion (Betel) Iacov a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se coborau pe scara aceea. Şi Domnul stătea deasupra ei şi zicea: “Eu sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău, Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac.” Pământul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale. (Geneza 28:11-13).
Pe Muntele Sion David a dat lui Ornan şase sute de sicli de aur pentru locul ariei. David a zidit acolo un altar Domnului şi a adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire. A chemat pe Domnul, şi Domnul i-a răspuns prin foc, care s-a coborât din cer pe altarul arderii de tot. (1 Cronici 21:25-26) Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său, David, în locul pregătit de David în aria lui Ornan, iebusitul. (2 Cronici 3:1).
Răstignirea și înălțarea Domnului au avut loc pe Muntele Sion.
Cuvântul Sion apare de peste 150 de ori în Vechiul Testament, de șapte ori în Noul Testament și nu este folosit doar pentru a descrie muntele cu același nume, Sion, din vechime sau ceea ce este numit azi ca fiind doar cel mai înalt punct al Ierusalimului, în afara zidurilor Orașului Vechi, numit Muntele Sion modern.
În Sfânta Scriptură pentru prima dată cuvântul „Sion” este menționat de Moise în Deuteronom când a prezentat legea poporului, ţara lui Sihon, împăratul amoriţilor, specificând că amoriții se întind până la muntele Sionului care este Hermonul, (Deut.4:46,48). Fără explicații prea multe dau un citat din articolul sus menționat: „Pe vremea lui Avram, evreul, era un popor, Amoriții, un popor idolatru, care trebuia ras de pe fața pământului ca să nu împânzească tot pământul cu idolatria lor, și să nu se repete o catastrofă mondială similară cu potopul lui Noe. Domnul Dumnezeu l-a luat pe Avram, în care a văzut un potențial al credinței în ascultare” și i-a dat lui și seminței lui țara Canaanului. Acolo a început esența sionismului.
Sion devine bine cunoscut după ce David a pus mâna pe cetăţuia Sionului: aceasta este cetatea lui David. (2 Samuel 5:7; 1 Regi 8:1; 1 Cronici 11:5). Sionul, deci, a fost inițial o veche cetate în Iebus (vechea denumire a locului, unde s-a format orașul Ierusalim). După cucerirea cetății de către David, Ierusalimul, așezat pe Muntele Sionului a devenit o posesiune a Israelului. Palatul regal a fost construit acolo, iar Sionul/Ierusalimul a devenit sediul puterii în regatul lui Israel.
Când Solomon a construit templul din Ierusalim, semnificația Sion s-a extins și mai mult incluzând Muntele Templului: Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinţă a Lui şi a zis: “Acesta este locul Meu de odihnă pe vecie; voi locui în el, căci l-am dorit. (Psalmul 132:13-14). Sionul are temeliile aşezate pe munţii cei sfinţi: Domnul iubeşte porţile Sionului mai mult decât toate locaşurile lui Iacov. (Psalmul 87:1-2). Acesta este sensul găsit în profeția din Ieremia 31:6: “Sculaţi-vă, să ne suim în Sion la Domnul Dumnezeul nostru!”. Și Isaia a scris: Sionul, cetatea sărbătorilor noastre! (Isaia 33:20) În Vechiul Testament, Sionul este folosit ca nume pentru orașul Ierusalim (Isaia 40:9), pentru țara lui Iuda (Ieremia 31:12) și pentru națiunea Israel în ansamblu (Zaharia 9:13).
De la cuvântul Sion vine termenul „sionism” și anume dreptul poporului lui Israel să locuiască în această parte a globului pământesc, dată inițial lui Avraam și seminței lui prin legământ. Se scrie și se vorbește mult de șapte fronturi de luptă ale Israelului, ca fiind: Gaza (Hamas); Liban (Hezbollah); Siria (grupuri militante); Cisiordania (grupuri militante palestiniene); Irak (miliții șiite); Yemen (Houthi); Iran (implicare militară directă și orchestrare). Al optulea front de luptă este legat de antisionism, care nu se desfășoară atât în Israel cât și în diasporă.
S-a ajuns la o ură înverșunată împotriva Israelului tocmai că sunt sioniști, adică pretind dreptul de proprietate asupra țării lor. Sioniști sunt declarați și cei care pretind același lucru, chiar dacă nu sunt evrei. Antisionismul este opusul sionismului și se manifestă prin ura împotriva celor ce mărturisesc dreptul evreilor să locuiască pe pământul dat lor de Creator. Antisionismul, deci, se manifestă și împotriva oricui care crede și mărturisește că pământul pe care este acum țara Israel îi este dat de Creator și israeliții au tot dreptul și responsabilitatea să-l apere. În zilele noastre antisionismul este în creștere vertiginoasă.
Sionul spiritual
Cuvântul Sion este folosit și în sens teologic sau spiritual în Scriptură. În Vechiul Testament, Sionul se referă figurativ la Israel ca poporul lui Dumnezeu (Isaia 60:14). În Noul Testament, Sionul se referă la regatul spiritual al lui Dumnezeu: „v-aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui Viu, Ierusalimul ceresc” (Evrei 12:22). Petru, citându-l pe profetul Isaia face referință la Christos Domnul ca fiind Piatra de temelie a Sionului: „este scris în Scriptură: “Iată că pun în Sion o Piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El nu va fi dat de ruşine.”” (Isaia 28:16) (1 Petru 2:6).
Sionul vremurilor din urmă
Sionismul nu se oprește numai la țara Israel de azi, ci se extinde spre vremurile din urmă când Sionul va fi restaurat conform scrierilor Sfintelor Scripturi.
Conform Zaharia 14:4-10, Ierusalimul și Muntele Sion vor deveni un munte ca urmare a cutremurului care va despărți Muntele Măslinilor în două la întoarcerea lui Isus. „În ziua aceea, picioarele Lui vor sta pe Muntele Măslinilor... Muntele Măslinilor se va despărți în două... Ierusalimul va fi ridicat.” Ezechiel a văzut acest oraș înalt, Ierusalim: „Dumnezeu... m-a așezat pe un munte foarte înalt, pe partea sa de miazăzi, unde se aflau niște clădiri care arătau ca o cetate.”( în Ezechiel 40:2) Templul va fi pe acel munte: „În zilele din urmă, muntele Templului Domnului va fi întemeiat ca vârful munților, va fi înălțat mai presus de dealuri.” (Isaia 2:2)
Muntele Sionului, ca zonă geografică, este în prezent centrul multor dispute. Sfânta Scriptură scrie clar că, într-o zi, Sionul va fi restaurat. Acum 3.000 de ani, psalmistul a scris o avertizare conducătorilor pământului și că națiunile lumii vor fi conduse de Unsul Domnului. Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfânt. (Psalmul 2:6) Aceasta vorbește despre viitorul inevitabil când Cel Uns (Isus) va conduce pământul de pe Muntele Sion: Domnul zidește Sionul și Se arată în slava Sa. Domnul va zidi iarăşi Sionul şi Se va arăta în slava Sa. (Psalmul 102:16); m-am uitat și iată că Mielul stătea pe muntele Sionului; și împreună cu El stăteau o sută patruzeci și patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Său și Numele Tatălui Său. (Apoc.14:1)
Desigur că ar fi multe de discutat și întrebat. Vă pot sta la dispoziție cu mai multe detalii. Încă câteva texte sioniste: „Trezeşte-te, trezeşte-te! Îmbracă-te în podoaba ta, Sioane! Pune-ţi hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate sfântă! Căci nu va mai intra în tine niciun om netăiat împrejur sau necurat. (Isaia 52:1). Și Fiii asupritorilor tăi vor veni plecaţi înaintea ta, şi toţi cei ce te dispreţuiau se vor închina la picioarele tale şi te vor numi “Cetatea Domnului”, “Sionul Sfântului lui Israel”. (Isaia 60:14). aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul oştirilor: “Poporul Meu, care locuieşti în Sion, nu te teme de asirian; da, el te loveşte cu nuiaua şi îşi ridică toiagul asupra ta cum făceau egiptenii. Dar, peste puţină vreme, pedeapsa va înceta, şi mânia Mea se va întoarce împotriva lui, ca să-l nimicească.” (Isaia 10:24,25)
”Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați !” v-o spun eu pentru că de fapt a spus-o Domnul Isus (Marcu 13:37).
Materiale de același autor cu mai multe detalii: https://romaniantimes.com/2025/apocalipsa/