Ioan Sinitean
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
In anul mortii imparatului Ozia, am vazut pe Domnul sezand pe un scaun de domnie foarte inalt, si poalele mantiei Lui umpleau Templul. Serafimii stateau deasupra Lui, si fiecare avea sase aripi: cu doua isi acopereau fata, cu doua isi acopereau picioarele, si cu doua zburau. Strigau unul la altul si ziceau: “Sfant, sfant, sfant este Domnul ostirilor! Tot pamantul este plin de marirea Lui!” Si se zguduiau usorii usii de glasul care rasuna, si Casa s-a umplut de fum.. Atunci am zis: “Vai de mine! Sunt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate, locuiesc in mijlocul unui popor tot cu buze necurate, si am vazut cu ochii mei pe Imparatul, Domnul ostirilor!” Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un carbune aprins in mana, pe care-l luase cu clestele de pe altar.Mi-a atins gura cu el si a zis: “Iata, atingandu-se carbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este indepartata si pacatul tau este ispasit! (Isaia 6: 1-7)
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
După ce S-a născut* Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim şi au întrebat: „Unde* este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua** în Răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.” (Matei 2:1-2)
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
„Uită-te deci la bunătatea și la severitatea lui Dumnezeu: El este sever cu cei care au căzut, iar cu tine este bun, dacă rămâi în bunătatea Lui. Altfel, și tu vei fi tăiat. ” (Romani 11:22, KJV)
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
Uită-te deci la bunătatea şi la severitatea lui Dumnezeu: El este sever cu cei care au căzut, iar cu tine este bun, dacă rămâi în bunătatea Lui. Altfel, şi tu vei fi tăiat. (Romani 11:22, KJV)
Observați cum Dumnezeu este și bun și sever. El este sever cu cei care nu au ascultat, dar bun cu tine, pe măsură ce continui să ai încredere în bunătatea lui. Dar dacă încetați să aveți încredere, veți fi și voi tăiați. NLT
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis-de-dimineaţă să-şi tocmească lucrători la vie.2 S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu1 pe zi şi i-a trimis la vie...
11După ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului
12şi ziceau: ‘Aceştia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei.’13Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ‘Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine cu un leu?14 Ia-ţi ce ţi se cuvine şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie.15Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis-de-dimineaţă să-şi tocmească lucrători la vie.2S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu1 pe zi şi i-a trimis la vie...
După ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului şi ziceau: ‘Aceştia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei.’ Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ‘Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? Ia-ţi ce ţi se cuvine şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie.15Nu pot* să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
„Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înțeleaptă decât oamenii, și slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii. De pildă, fraților, uitați-vă la voi, care ați fost chemați: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte.
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
„Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înțeleaptă decât oamenii, și slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii. De pildă, fraților, uitați-vă la voi, care ați fost chemați: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari. Și Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii și lucrurile disprețuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Și voi, prin El, sunteți în Hristos. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare, pentru ca, după cum este scris: „Cine se laudă să se laude în Domnul.”(1 Corinteni 1:25-31).
„Noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu, cea tainică și ținută ascunsă, pe care o rânduise Dumnezeu, spre slava noastră, mai înainte de veci ”
„Toate cunoștințele noastre nu fac decât să ne apropie de ignoranța noastră” Thomas Stearns Eliot
Biserica din Corint în secolul I era în conflict. Corintul a fost centrul comercial al Greciei. Era de patru ori mai mare și la aproximativ cincizeci de mile vest de Atena. Avea o populație de 400.000 de oameni, făcându-l al patrulea oraș ca mărime și mai bogat din Imperiul Roman. A fost și unul dintre orașele cele mai depravate ale vremii. Aici, în anii 52-53 d.Hr., Pavel a înființat o biserică chiar în umbra filozofiei ateniene. Zeița Atena era patrona orașului Atena; era zeița înțelepciunii, a artelor și a meșteșugurilor. Se credea că prin înțelepciunea ei s-a creat cosmosul.
După ce a înființat această congregație și a trecut la alte lucrări, o delegație din Corint a venit la Pavel cu vești despre dispute și probleme grave care au apărut în biserica din Corint. Membrii ei se certau pe tema teologiei, erau plini de mândrie cu privire la darurile lor spirituale și îi priveau cu dispreț pe cei săraci dintre ei. Ap. Pavel a avut soluția haosului lor: mesajul Crucii. Acest mesaj le părea prostesc și absurd pentru cei care nu au înțeles, dar a fost viață și mântuire pentru cei care l-au acceptat.
Crucea a fost, desigur, lemnul pe care a murit Fiul lui Dumnezeu – și, de asemenea, este locul unde păcatul și mândria sunt pironite. Prin credință, crucea se schimbă dintr-un eveniment exterior cu mult timp în urmă într-o lucrare interioară a lui Dumnezeu. Ne permite să ne lăsăm deoparte preferințele și opiniile și nevoia noastră de a predomina. Se adresează acțiunilor noastre bazate pe frică și disperării noastre. Pavel a scris Galatenilor: „Am fost răstignit împreună cu Hristos. Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” (Galateni 2:22). Și Corintenii auziseră deja și credeau același mesaj. Pavel predicase printre ei „pe Hristos și pe El răstignit” și ei îmbrățișaseră evanghelia. Ce s-a întâmplat cu ei? Cum s-au îndepărtat atât de mult de simplitatea crucii? Nu ne place crucea. În natura noastră umană, vom face tot ce putem pentru a scăpa de ea. Chiar și Domnul Hristos S-a rugat ca paharul suferinței să treacă de la el, ca la urmă a îmbrățișat voia lui Dumnezeu, acceptând crucea ca jertfa necesară.
Corintenii se îndepărtaseră de cruce încetul cu încetul. Drept urmare, comunitatea lor a fost amenințată de ciocnirea constantă a oamenilor care își doresc propriul drum. Ap. Pavel vrea să-i aducă înapoi la bază, înapoi la crucea tăgăduirii de sine. Ap. Pavel va continua tema nebuniei, aplicând-o asupra lui însuși. „Noi suntem „nebuni“ de dragul lui Cristos, iar voi sunteți înțelepți în Cristos; noi suntem slabi, iar voi sunteți puternici; voi sunteți onorați, iar noi suntem dezonorați“ (1 Corinteni 4:10).
Nebunia lui Dumnezeu! Ce expresie izbitoare! De când eram copil și auzea această expresie mă prindeau fiorile. Cum poate cineva să-i atribuie lui Dumnezeul Creator și Atotputernic această expresie care nu I se potrivește nicidecum? „Nebunie” = moria, de la care obținem cuvântul prost. Pentru necredincios, crucea este imbecilă (prostie absolută) De ce? Pentru că este în conflict cu propria lui înțelepciune. Faptul că Dumnezeu a devenit om, a fost răstignit pe cruce, v-a învia pentru a asigura iertarea păcătosului. Apoi, acceptarea în ceruri a păcătosului iertat este o idee atât de simplă încât pare o prostie și mult prea umilitoare pentru ca omul natural să o accepte.
Nebunie: „Lipsă de judecată dreaptă, de minte, de cumpănire.” Dicționarul Explicit al Limbii Române.
Înțelepciunea umană nu poate înțelege crucea. Pentru mintea naturală, este ofensator și inacceptabil. Dar pentru cel care este mântuit (credinciosul) este puterea lui Dumnezeu. Omului firesc i se pare o prostie. Pentru creștinul autentic – este puterea lui Dumnezeu. Ap. Pavel era sarcastic când a numit mesajul și planul lui Dumnezeu de mântuire „nebunie”. Pavel spunea că mesajul lui Dumnezeu este nebun din perspectiva celor care vor pieri, dar nu din perspectiva celor care au fost mântuiți.
„Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, pentru că ele sunt o nebunie pentru el și nici nu le poate cunoaște, pentru că sunt discernute spiritual.” (1 Corinteni 2:14). Duhul Sfânt m-a îndemnat să studiez Sfânta Scriptură și să aflu ce anume a fost în mintea Apostolului Pavel când a folosit această expresie nebunia lui Dumnezeu.
Schița Studiului:
I. PUTEREA lui Dumnezeu în cruce este ascunsă de cei care pier (v. 18).
II. PLANUL lui Dumnezeu în cruce este prezis în Scriptură (v. 19-20).
III. ÎNȚELEPCIUNEA lui Dumnezeu în cruce este în contrast cu înțelepciunea lumii (v. 21-23).
IV. „NEBUNIA” lui Dumnezeu în cruce este justificată prin mântuirea celor păcătoși (v. 24-25).
Notă: termenul de „cruce sau crucea” în acest studiu se referă la Jertfa Domnului Hristos săvârșită pentru noi.
I. PUTEREA lui Dumnezeu în cruce este ascunsă de cei care pier (v. 18).
Unul dintre simptomele atracției corintenilor față de înțelepciunea umană a fost tendința de partide, („Eu sunt a lui Apollo; Eu sunt a lui Chifa”) – Ap. Pavel afirmă că tot acest comportament carnal în rândul corintenilor a fost urmarea supraevaluării înțelepciunii umane (și o neglijare sau subevaluare a Evangheliei). Mulți dintre convertiții corinteni și-au adus spiritul de fracționism filozofic în biserică. Unii dintre ei încă se țineau de credințele din fosta lor filozofie păgână. Erau împărțiți în ceea ce privește punctele de vedere filozofice. Nu puteau trece peste dragostea lor pentru înțelepciunea umană. Deși s-au încrezut în Hristos și și-au recunoscut răscumpărarea prin har prin cruce, dar au vrut să adauge înțelepciune omenească la ceea ce făcuse El pentru ei.
Ap. Pavel este hotărât să-și țină întreaga Evanghelie departe de această sferă a înțelepciunii oamenilor (v. 17), și este în puternic contrast cu „înțelepciunea cuvintelor”. Ap. Pavel spune de fapt că atunci când trecem mesajul crucii prin grila înțelepciunii lumii, îl golim de putere – v. 17).
v. 18 – „Crucea ocupă un loc central în vestirea Evangheliei. Este atât punctul culminant al unei vieți de renunțare la sine, cât și instrumentul rânduit al mântuirii” (Stanley Lightfoot Jr.)
„Cuvântul crucii” se referă la vorbirea care aparține mesajului crucii și, în consecință, nu aparține înțelepciunii lumii (adică elocvența și retorica funcționează doar pentru a neutraliza mesajul crucii; căci lumea nu găsește că înțelepciunea ei se potrivește cu Evanghelia – 1 Ioan 4:5-6). Ap. Pavel pune accentul pe puterea lui Dumnezeu. (v. 18 este de fapt împlinirea v. 19). Dumnezeu își arată înțelepciunea și puterea în distrugerea înțelepciunii lumii. „Piere” este starea fixă a individului în afara lui Hristos; nimic altceva decât o transformare completă nu poate folosi pentru a schimba acea stare și ruina implicită în ea. Observați că cei care pier consideră „Cuvântul Crucii” ca fiind o nebunie.
Cei care „sunt mântuiți” experimentează efectul transformator în viața lor al puterii lui Dumnezeu prin cruce (numai datorită relației lor cu Hristos și cu El răstignit). O, galateni nechibzuiți! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Hristos ca răstignit? (Galateni 3:1). Această „înfățișare publică” a lui Hristos răstignit are două efecte: mântuirea în Hristos sau pieirea în afara lui Hristos. Numai doctrina crucii este eficientă pentru mântuire. Înțelepciunea lumii îl abandonează pe om la distrugerea veșnică. Cele două destine (mântuire sau pierire) vor fi desăvârșite în ultima zi când Hristos va judeca tainele inimilor oamenilor (Romani 2:16) și va pronunța public destinul etern al fiecărei persoane (Filipeni 2:9-11).
II. PLANUL lui Dumnezeu în cruce este prezis în Scriptură (v. 19-20).
De fiecare dată când Hristos a răspuns lui Satana, El a folosit cuvinte din Scriptură– este scris sau „stă scris” – forma exprimă caracterul de autoritate al documentului. În 2:4-5, gândul final al capitolului unu este că credința credinciosului trebuie să se întemeieze numai pe mesajul Scriptural al crucii și nu pe înțelepciunea omului – „Și învățătura și propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înțelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul și de putere, pentru ca credința voastră să fie întemeiată nu pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.”
Dumnezeu precipită literalmente o luptă de viziuni asupra lumii. Hristos și El răstignit este înțelepciunea divină care invadează tărâmul înțelepciunii umane. Înțelepciunea umană este o înțelepciune slabă. Înțelepciunea lui Dumnezeu invadează ca o pană, străpungând tărâmul impotent al înțelepciunii umane -- în cele din urmă expunându-și nebunia și în cele din urmă eliminând-o.
Pavel se confruntă cu corintenii – este greșit să împiedici adevărul Evangheliei doar pentru că oamenii înțelepți ai lumii râd de el și îl susțin disprețului. Opinia omului nu are nicio greutate în ochii lui Dumnezeu – El se va răzbuna pe dușmanii crucii. (Oamenii nu sunt dușmani ai crucii (de lemn) pe care Hristos a fost crucificat pentru noi; în niciun caz nu sunt dușmani ai crucii fizice de la Golgota).
„Căci v-am spus de multe ori, și vă mai spun și acum, plângând: sunt mulți care se poartă ca vrăjmași ai crucii lui Hristos.” Filipeni 3:18.
Adevărul este că eu devin un dușman al crucii lui Hristos atunci când nu-mi iau crucea și nu-mi răstignesc firea cu poftele și dorințele ei. Cu alte cuvinte, nu doresc să fiu răstignit cu El (Galateni 5:24; Galateni 2:20). Hristos a spus că trebuie să îmi iau crucea în fiecare zi! (Luca 9:23). Să fiu răstignit cu El înseamnă să-mi refuz voia proprie împreună cu poftele și dorințele mele. Poate cu mare plăcere sunt de acord că Hristos a murit pentru mine pe cruce, dar recunosc că și eu trebuie să mor o moarte care are efect asupra poftelor din fire?
Calea lui Dumnezeu de a se răzbuna este să-i lovească pe cei mândri cu orbire spirituală (In 9:39-41) – pe cei înțelepți în ochii lor; cei legați de propriul lor mod de înțelegere vor fi lăsați la propriul lor prețuit mod de a raționa. Dumnezeu anunță că „înțelepciunea” lor va fi redusă la inutilitate, deșertăciune și nebunie (Psalmul 33:1).
Cunoașterea omului nu este nimic dacă nu se bazează pe adevărata înțelepciune (Proverbe 1:7). O persoană nu poate să-și raționeze el însuși calea către Dumnezeu – cunoașterea mântuitoare a lui Dumnezeu este ascunsă de percepția umană. În afară de Hristos, fiecare ramură a înțelepciunii umane este zadarnică; nu poate da o cunoaștere mântuitoare a lui Dumnezeu. „Prin nebunia predicării”- mesajul crucii este modul lui Dumnezeu de a face ceea ce El a spus că va face – și anume „În ce mă privește, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Hristos, prin care lumea este răstignită față de mine, și eu față de lume!” (Galateni 6:14).
Dumnezeu a doborât întregul tărâm al autosuficienței nebunești. Acesta nu este doar Dumnezeu care face ca înțelepciunea lumii să pară nebună, ci este înțelepciunea lumii revelată pentru ceea ce este, o nebunie totală (acesta este Dumnezeu întorcând tablele față de înțelepții lumești - Proverbe 21:30) (Așa cum El a avertizat Israelul din vechime, nu încerca să potriviți inteligența cu Dumnezeu – nu credeți că îl puteți păcăli pe Dumnezeu. Observați numeroasele exemple de neascultare a lui Israel care a fost rezultatul sprijinirii pe înțelepciunea omului – Isaia 30:15-17.)
Întregul punct de sprijin, întregul punct de echilibru, punctul central al înțelepciunii lui Dumnezeu, însăși axa înțelepciunii lui Dumnezeu este Hristos și El răstignit. Prin intermediul crucii, Dumnezeu va elimina fiecare dușman al gloriei Sale. Prin intermediul crucii, El va răscumpăra cosmosul, va salva pe cei aleși și va umple pământul cu Împărăția lui Hristos (Toate, cu excepția mântuirii aleșilor, sunt nevăzute în prezent, dar prin „nebunia și slăbiciunea” crucii, Dumnezeu va elimina în cele din urmă pe fiecare dintre dușmanii Săi.)
Ioan Sinitean, Prezbiter in Biserica Logos Chicago
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
„Moartea a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruință, moarte? Unde îți este boldul, moarte?” Boldul morții este păcatul și puterea păcatului este Legea. Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruință prin Domnul nostru Isus Christos! (1 Corinteni 15:55-58).
- Scris de Ioan Sinitean
- Categorie: Ioan Sinitean
„Şi, fără îndoială, mare este taina evlaviei… „Cel ce* a fost arătat în trup a fost dovedit** neprihănit în Duhul, a fost văzut† de îngeri, a fost propovăduit†† printre neamuri, a fost crezut*† în lume, a fost înălțat†* în slavă.” (1 Timotei 3:16).